Uneori sistemul imunitar al omului poate percepe o substanta asociata cu pisica drept un alergen, motiv pentru care elibereaza anticorpi pentru a o elimina. Desi multi oameni cred ca este vorba de parul pisicii care provoaca alergii, s-a dovedit ca cea care provoaca alergii este de fapt proteina continuta de saliva uscata, urina sau sangele pisicii.
In general alergiile nu sunt mostenite, desi daca unul dintre parinti are alergie la pisici exista o probabilitate mai mare ca si copilul sa faca aceasta alergie. In foarte multe cazuri alergiile la pisici sunt asociate si cu alte conditii medicale cum ar fi: conjuctivita alergica, dermatita de contact sau astmul.
Printre simptomele alergiei la pisici se numara: stranutul, tusea, raguseala, respiratia ingreunata, nasul infundat, iritatii ale pielii, ochii inlacrimati, mancarimile.
Sunt multe cazuri in care cei care au pisici nu vor sa renunte la ele chiar si atunci cand descopera ca sunt alergici la ele. In aceasta situatie este indicat un tratament bazat pe medicamente precum antihistaminele sau injectii impotriva alergiilor. Totodata este indicat ca atunci cand au alergie la pisici si nu doresc sa renunte la pisica sa evite contactul direct cu ele si mai ales sa nu le permita accesul in dormitor.
In cazuri grave alergiile la pisici pot duce la astm si o agravare a acestuia poate insemna aparitia unui soc anafilactic.
