Sistemul imunitar are rolul de a proteja corpul de substantele straine care i-ar putea dauna. Aproape tot timpul, acest mecanism functioneaza perfect; sistemul imunitar stie sa identifice agentii periculosi sau antigenele (virusuri, bacterii) si sa le combata, producand anticorpi (imunoglobuline).
Din fericire, sistemul imunitar nu ataca toate substantele care patrund in corp, cum ar fi hrana, bauturile, medicamentele. Dar i se intampla sa se insele si sa reactioneze fata de o substanta inofensiva sau benigna ca si cum ar fi vorba despre un virus sau de o bacterie. Acest mecanism se numeste alergie. In cursul unei alergii, substanta “straina” intra in reactie cu imunoglobulinele din anumite globule albe si din anumite celule ale mucoaselor sistemului respirator si gastrointestinal, ceea ce provoaca eliberarea de histamina. In nas si in sinusuri, histamina favorizeaza un fenomen de iritatie. In plamani, ea provoaca o secretie de mucus care se va opune circulatiei aerului. In stomac, favorizeaza crampele.
Alergiile la hrana sunt rare, dar mai totdeauna sunt provocate de o digestie partiala a proteinelor, care se comporta apoi ca niste anticorpi. Prima noastra masura de aparare consta in a evita substantele care provoaca asemenea reactii. Cel mai des este vorba de:
- gluten
- nuci, alune
- ciocolata
- cafea
- porumb ( pe care il gasim sub forma de sirop in sucurile de fructe, bauturile carbogazoase, in guma de mestecat, prajituri, dulceturi, bere, inghetata etc)
- drojdii
- oua
- peste, moluste
- produse lactate
- aditivi alimentari (vanilina, bezildehida, eucaliptol, glutamat, BHT-BHA, benzoati
Pentru a identifica agresorul, cea mai buna metoda este sa ne imitam alimentatia timp de 2-3 zile (este necesar sa beti multa apa) si sa respectam urmatorul program radical:
– mic dejun: mere
– pranz: pui, orez integral sau cartofi;
– cina, salata sau morcovi, sunca.
Dupa 3 zile, reintroduceti zilnic cate un aliment din regimul dumneavoastra obisnuit si notati reactia organismul. Astfel, veti fi in masura sa identificati usor substanta vinovata.
Ce-a de-a doua masura consta in a ameliora digestia alimentelor, luand suplimente de clorhidrat de betaina (creste concentratia acidului clorhidric din stomac), mai ales dacaa ati trecut de 45 de ani (aceste substante trebuie evitate in caz de ulcer).
De altfel – acest lucru este valabil si pentru celelalte forme de alergie (la medicamente sau la praf), puteti incerca sa luati enzime cu proprietati antiinflamatorii, cum sunt bromelainele. In sfarsit, puteti privilegia elemtele nutritive care dimineata secretia de histamina sau care s-au dovedit eficace in studiile clinice privind franaarea reactiilor inflamatorii. Este vorba mai ales de:
– vitamina C – nivelul de histamina din sange este invers proportional cu nivelul de vitamina C. Suplimentele de vitamina C au permis diminuarea reactiilor alergice la medicamente, la ciocolata sau la polenuri .
– vitamina B12 blocheaza reactiile alergice la sulfiti si la aditivi alimentari.
– vitamina E, pentru ca dimineaza manifestarile inflamatorii, ca in cazul artritelor.
– Quercetina si alti membri ai familiei flavonoidelor;
– zincul; carentele in zinc, foarte raspandite la copii, pot declansa reactii alergice, daca exista o predispozitie pentru acestea.
– unturile de peste (DHA) influenteaza sinteza leucotrienelor, o clasa de compusi implicati in procesele inflamatorii, favorizand producatia de leucotriene LTB5 in loc de LTB4, cu efecte mai puternic inflamatorii.
– multivitamine/ multiminerale – cate un compimat, de 2 ori pe zi ( in timpul mesei)
– complex vitaminic B, cate 50 mg, de 3 ori pe zi.
– vitamina B12: 1000 de picograme pe zi (sublingual)
– vitamina C: 1000 mg, 1-3 ori pe zi
– flavonoide: 500 mg, 1-2 zi;
– vitamina E: 200-800 UI pe zi;
– zinc: 30-50 mg pe zi
– untura de peste: 500 mg – 1 g pe zi;
