Ma gandeam ieri, in timpul unei discutii cu cateva amice, cat de dependenta a devenit viata noastra de carduri. Ne-am modernizat cumva fortat, iar banii de hartie (ma rog, de polymer, cum sunt ai nostrii, care sunt de altfel foarte faini) sunt ceva mai rari in portofelele oamenilor care lucreaza in companii.
In locul cash-ului, gasesti acum o multime de carduri pentru orice. Si nu vorbim doar de cardul sau cardurile bancare, care sunt carduri speciale cu cip pentru securitate, dar si de alte carduri cu ajutorul carora sa poti merge mai usor prin oras sa rezolvi lucruri.
Unul din ele, care imi trece acum prin cap, este cardul de calatorii de la RATT, pentru ca prin Timisoara e destul de utilizat. Te scapa cumva de nevoie de a folosi o multime de bilete. Doar treci cardul pe langa un validator si boop, ai calatoria platita. Poate daca ar dori sa imbunatateasca sistemul, cei de la RATT ar trebui sa extinda reteaua de locuri unde iti poti incarca al tau card, pentru a putea incarca oricand si oriunde cardul in Timisoara. Dar asta e ceva de viitor.
Mai e si cardul de sanatate, care e tot cu un card cu cip, o masura utila atat pentru medici, cat si pentru pacienti, pentru ca in acel fel asiguratul stie clar ca are o parte din servicii decontate, iar medicul poate elibera mai usor retete si poate vedea istoricul pacientului. Si asta e util cand ai 2000 de persoane in grija.
Printre alte carduri interesante mi se par cele de la benzinarii (cei de la Mol au de exemplu cardurile Mol Gold, Red, Blue sau Multibonus, pentru a isi recompensa clientii fideli) sau biblioteci. Cele din biblioteci sunt carduri pvc simple, pe care se inscriptioneaza un cod de bare, care e un fel de cod client… sau cod abonat, pentru a detecta mai usor ce carti a imprumutat acesta si pe ce perioada.
Cardurile PVC au o multime de aplicatii in lumea actuala, putand inlocui tot felul de hartii si hartiute care in timp se deterioreaza, iar asta ma face sa cred ca in viitor vor putea merge oriunde sa platim doar cu aceste carduri.
